LIBERTATEA DE EXPRIMARE

CURS, LEGISLATIA COMUNICARII (RETORICA)

24 MARTIE 2011

Libertatea de exprimare nu este o idee noua in istoria gandirii, desi trebuie remarcat faptul ca boom-ul informational si mediatic pe care il cunoaste societatea moderna ii atribuie i importanta fara precedent.

Dreptul la expresie si libertatea presei au fost manifestari ale ideilor iluministe, astfel, in 1790, in urma Revolutiei Franceze, au fost votate articolele 17 si 18 din Constitutia franceza care stipulau: „comunicarea libera a gandurilor si a opiniilor este unul dintre drepturile cele mai pretioase ale omului. Orice cetatean poate vorbi, scrie, tipari liber cu conditia sa raspunda la abuzul acestei libertati, in cazurile prevazute de lege.”

In dreptul nostru intern, liberatatea de exprimare este reglementata de articolul 30 din Constitutia Romaniei, astfel: „libertatea de exprimare a gandurilor, opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel prin viu-grai, prin scris, prin imagini si prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public sunt inviolabile.”

Libertatea de exprimare trebuie analizata si prin raportare la continutul normativ al articolelor 29-31 din Constitutie, anume:  libertatea de opinie si dreptul la informatie. Astfel, in articolul 29, alin (1) se determina in mod imperativ faptul ca libertatea gandirii si a opiniilor nu poate fi ingradita sub nicio forma, iar

DOMENIUL PUBLIC SI DOMENIUL PRIVAT AL STATULUI SI AL UNITATILOR ADMINISTRATIV – TERITORIALE

DREPT ADMINISTRATIV

CURSUL 4, 25 martie

                                                                            DOMENIUL PUBLIC

Reprezinta totalitatea bunurilor imobile/mobile apartinand statului sau unitatilor administrativ – teritoriale care, prin dispozitiile legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public si se supun regimului juridic administrativ.

PRINCIPIILE DOMENIULUI PUBLIC

1.     PRINCIPIUL INALIENABILITATII – potrivit caruia bunurile proprietate publica nu pot fi instrainate, acest principiu avand un caracter relativ si limitat pe durata perioadei in care bunul apartine domeniului public.

2.     PRINCIPIUL IMPRESCRIPTIBILITATII – se exclude dobandirea proprietatii publice pe calea uzucapiunii sau pe calea posesiunii de buna – credinta (in cazul bunurilor mobile);

3.     PRINCIPIUL INSESIZABILITATII – bunurile din domeniul public nu pot fi urmarite silit;

4.     Bunurile proprietate publica nu sunt susceptibile de dezmembraminte prin constituirea

SUBIECTELE DREPTULUI INTERNATIONAL PUBLIC

CURS DIP 2

23 MARTIE

 (DIP = Drept International Public)

In DIP, notiunea de subiecte de drept desemneaza acele entitati care poseda personalitate juridica internationala, adica sunt capabile de a avea drepturi si obligatii pe plan international si sa isi mentina aceste drepturi prin actiuni in justitie.

In DIP, personalitatea juridica cuprinde urmatoarele elemente:

1. capacitatea de a incheia tratate internationale;
2. capacitatea de a actiona inaintea instantelor internationale;
3. beneficiul privilegiilor si imunitatilor in fata jurisdictiilor nationale;

Astfel, identificam urmatoarele categorii de subiecte de DIP:

1. STATELE;
2. ORGANIZATIILE INTERNATIONALE INTERGUVERNAMENTALE;

Popoarele si miscarile de eliberare nationala, organizatiile non-guvernamentale internationale, societatile transnationale sunt incluse de unii autori in categoria dreptului international. Acestea au un statut special, putand dobandi anumite drepturi si asuma anumite obligatii internationale, insa fara a dispune de o capacitate

SPETE-DREPT CIVIL- CONTRACTE

DREPT CIVIL

SEMINAR, 23 MARTIE

Prof. Catalina Matei

SPETA 1

Se intocmeste un raport de expertiza psihiatrica cu privire la numita A, in varsta de 68 de ani, conform caruia s-a constatat ca A suferea de boala Parkinson si era lipsita de discernamant. De asemenea, se propune initierea demersurilor privind punerea sub interdictie judecatoreasca a lui A. In anul 2008, primaria municipiului Brasov emite o dispozitie de numire a lui X in calitate de curator special al lui A. La o luna de la emiterea dispozitiei, X se prezinta la notar si incheie un contract de vanzare-cumparare prin care un apartament, proprietatea lui A, se transmite lui Y, nepot al acesteia.

In anul 2010 A decedeaza, la data decesului fiind in viata cei doi fii ai ei. Unul dintre ei  (B) solicita

SPETE - DREPT CIVIL - REZOLUTIUNEA JUDICIARA

DREPT CIVIL, SEMINAR

Spete,22 martie, prof. Bularca, ora 18:55

SPETA 1

A i-a formulat lui B o comanda pentru realizarea unor matrite metalice la un pret ce urmeaza a fi stabilit de B dupa ce acesta va analiza proiectul pe care i l-a transmis. Ulterior, B i-a transmis prin fax lui A toate datele necesare incheierii contractului constand in pret, modalitate de plata, durata efectuarii lucrarii, transportul pieselor, etc. si i-a solicitat lui A sa-i transmita dovada achitarii unui avans de 30% din valoarea pieselor.

A a achitat avansul iar B a inceput executarea matritelor, insa acestea au fost finalizate cu mult peste durata de timp stabilita de parti. A, constatand ca B nu i-a livrat  matritele la termenul stabilit, a comandat si executat aceste matrite incheind un alt contract avand acelasi obiect, cu producatorul C.

A l-a actionat in judecata pe B solicitand rezolutiunea contractului incheiat si obligarea lui B la restituirea sumei de bani platita cu titlu de avans. B a formulat o cerere reconventionala impotriva lui A, solicitand obligarea lui A sa-i ridice matritele si obligarea la

PROVIZORATUL ISTORIC - o carte care nu are nevoie de prezentare

„Nu va grăbiți să spuneți că Europa nu ne dorește binele sau că denigrarea României se face cu un anumit scop. Dacă ar fi ceva notabil de spus despre noi ca performanță instituțională sau democratică, s-ar spune.

Dar ce anume ar putea europenii să comenteze, atunci când vine vorba despre țara noastră? Că generația tânără preferă să plece în lume și că există un sentiment general de jenă că aparținem acestui neam? Că democrația și libertățile, dobândite cu vărsare de sânge acum două decenii, sunt ținute în dulap ca niște tacâmuri pe care nu le folosim, în timp ce noi continuăm să mâncăm cu mâna?