Despre „The Law Students' Association” din Brasov

Am inceput sa-mi ocup timpul cu o alta activitate care se numeste LSA Brasov. Impreuna cu alti studenti de la drept,     dau din timpul meu pentru a creea in Brasov o asociatie a studentilor de la drept. Este nedrept sa fii student la o facultate si sa nu ai o asociatie pentru tine, o asociatie care sa te reprezinte, o asociatie in care sa-ti faci  prietenii in cazul in care vii din alta zona, etc.

The Law Students’ Association (LSA)Brasov isi propune sa organizeze evenimente cu si pentru studentii de la drept. In acelasi timp, ne dorim sa fim o punte intre studentii de la drept din Brasov si mediul juridic al practicienilor din Brasov.

Credem ca peste 6 luni LSA Brasov va deveni membru al ELSA ROMANIA (The European Law Students’ Association – Romania), asociatia noastra incepand deja sa parcurga fazele premergatoare acestei etape.

Daca esti interesat de activitatea noastra, daca ai idei de evenimente, daca nu-ti doresti doar sa asisti la cursuri, atunci intra in grupul nostru de discutii de pe yahoo sau cauta-ne pe Facebook.

SPETE - DREPT CIVIL - CONTRACT DE INCHIRIERE

SPETE, DREPT CIVIL

29 MARTIE 2011, prof. Bularca

SPETA 1

A incheie cu B un contract de inchiriere care are ca obiect un apartament pe o durata de 5 ani. Partile au stabilit caci chiria(300$) se va achita lunar de catre chiriasul B; de asemenea, B s-a obligat sa achite si cheltuielile de intretinere, energia termica si de asemenea, sa depuna la asociatia de proprietari o garantie cu titlu de fond de rulment de 60 $ in termen de 10 zile de la incheierea contractului.

A a stipulat in contract ca dupa minim 6 luni poate majora unilateral chiria pana la suma maxima de 500$, dar are obligatia sa il notifice in prealabil pe B cu minim 15 zile.

De asemenea, partile au stipulat in contract un pact comisoriu potrivit caruia daca B nu achita chiria timp de 3 luni consecutiv, contractul se considera reziliat de drept, fara punerea in intarziere a debitorului sau indeplinirea altor formalitati.

A a promovat o actiune in justitie impotriva lui B prin care acesta a solicitat sa se constate

LIBERTATEA DE EXPRIMARE

CURS, LEGISLATIA COMUNICARII (RETORICA)

24 MARTIE 2011

Libertatea de exprimare nu este o idee noua in istoria gandirii, desi trebuie remarcat faptul ca boom-ul informational si mediatic pe care il cunoaste societatea moderna ii atribuie i importanta fara precedent.

Dreptul la expresie si libertatea presei au fost manifestari ale ideilor iluministe, astfel, in 1790, in urma Revolutiei Franceze, au fost votate articolele 17 si 18 din Constitutia franceza care stipulau: „comunicarea libera a gandurilor si a opiniilor este unul dintre drepturile cele mai pretioase ale omului. Orice cetatean poate vorbi, scrie, tipari liber cu conditia sa raspunda la abuzul acestei libertati, in cazurile prevazute de lege.”

In dreptul nostru intern, liberatatea de exprimare este reglementata de articolul 30 din Constitutia Romaniei, astfel: „libertatea de exprimare a gandurilor, opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel prin viu-grai, prin scris, prin imagini si prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public sunt inviolabile.”

Libertatea de exprimare trebuie analizata si prin raportare la continutul normativ al articolelor 29-31 din Constitutie, anume:  libertatea de opinie si dreptul la informatie. Astfel, in articolul 29, alin (1) se determina in mod imperativ faptul ca libertatea gandirii si a opiniilor nu poate fi ingradita sub nicio forma, iar

DOMENIUL PUBLIC SI DOMENIUL PRIVAT AL STATULUI SI AL UNITATILOR ADMINISTRATIV – TERITORIALE

DREPT ADMINISTRATIV

CURSUL 4, 25 martie

                                                                            DOMENIUL PUBLIC

Reprezinta totalitatea bunurilor imobile/mobile apartinand statului sau unitatilor administrativ – teritoriale care, prin dispozitiile legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public si se supun regimului juridic administrativ.

PRINCIPIILE DOMENIULUI PUBLIC

1.     PRINCIPIUL INALIENABILITATII – potrivit caruia bunurile proprietate publica nu pot fi instrainate, acest principiu avand un caracter relativ si limitat pe durata perioadei in care bunul apartine domeniului public.

2.     PRINCIPIUL IMPRESCRIPTIBILITATII – se exclude dobandirea proprietatii publice pe calea uzucapiunii sau pe calea posesiunii de buna – credinta (in cazul bunurilor mobile);

3.     PRINCIPIUL INSESIZABILITATII – bunurile din domeniul public nu pot fi urmarite silit;

4.     Bunurile proprietate publica nu sunt susceptibile de dezmembraminte prin constituirea

SUBIECTELE DREPTULUI INTERNATIONAL PUBLIC

CURS DIP 2

23 MARTIE

 (DIP = Drept International Public)

In DIP, notiunea de subiecte de drept desemneaza acele entitati care poseda personalitate juridica internationala, adica sunt capabile de a avea drepturi si obligatii pe plan international si sa isi mentina aceste drepturi prin actiuni in justitie.

In DIP, personalitatea juridica cuprinde urmatoarele elemente:

1. capacitatea de a incheia tratate internationale;
2. capacitatea de a actiona inaintea instantelor internationale;
3. beneficiul privilegiilor si imunitatilor in fata jurisdictiilor nationale;

Astfel, identificam urmatoarele categorii de subiecte de DIP:

1. STATELE;
2. ORGANIZATIILE INTERNATIONALE INTERGUVERNAMENTALE;

Popoarele si miscarile de eliberare nationala, organizatiile non-guvernamentale internationale, societatile transnationale sunt incluse de unii autori in categoria dreptului international. Acestea au un statut special, putand dobandi anumite drepturi si asuma anumite obligatii internationale, insa fara a dispune de o capacitate

SPETE-DREPT CIVIL- CONTRACTE

DREPT CIVIL

SEMINAR, 23 MARTIE

Prof. Catalina Matei

SPETA 1

Se intocmeste un raport de expertiza psihiatrica cu privire la numita A, in varsta de 68 de ani, conform caruia s-a constatat ca A suferea de boala Parkinson si era lipsita de discernamant. De asemenea, se propune initierea demersurilor privind punerea sub interdictie judecatoreasca a lui A. In anul 2008, primaria municipiului Brasov emite o dispozitie de numire a lui X in calitate de curator special al lui A. La o luna de la emiterea dispozitiei, X se prezinta la notar si incheie un contract de vanzare-cumparare prin care un apartament, proprietatea lui A, se transmite lui Y, nepot al acesteia.

In anul 2010 A decedeaza, la data decesului fiind in viata cei doi fii ai ei. Unul dintre ei  (B) solicita