CURS Drept International Public
Prof.univ. dr. Oana Saramet
16 martie, 18:50
 |
Distinctia intre izvor material si izvor formal de drept in D.I.P. este una controversata, specificitatea D.I.P. facand dificila aplicarea acestei distinctii, orice analogie cu dreptul intern este imposibil de aplicat, mai ales pentru ca existenta izvoarelor formale in D.I.P. este pusa sub semnul intrebarii din cauza lipsei unei autoritati superioare si a unui mecanism de creatie a acestor norme. Lipsa sau dificultatea de a distinge intre izvoare materiale si formale ale D.I.P. este substituita de Principiul acordului de vointa al statelor, principiu care sta la baza crearii normelor D.I.P., in special al cutumelor internationale.
Sfera izvoarelor D.I.P. este determinata de Statutul Curtii Internationale de Justitie care, prin art. 38 prevede ca in litigiile deduse solutionarii in fata ei se vor avea in vedere:
- Conventiile internationale generale sau particulare care stabilesc reguli recunoscute de statele aflate in litigiu;
- Cutuma internationala – ca dovada a practicii generale a statelor, acceptata de acestea ca drept;
- Principiile generale de drept – recunoscute de natiuni;
- Hotararile judecatoresti si doctrina celor mai recunoscuti specialisti, in anumite situatii, acestea insa ca mijloace auxiliare de determinare a normelor de drept.
In situatiile in care pentru solutionarea unui litigiu C.I.J. nu are la dispozitie niciunul din izvoarele anterior amintite, solutionarea litigiului se face in baza principiului echitatii.
