GUVERNUL ROMANIEI

ROLUL GUVERNULUI

Termenul de Guvern are doua acceptiuni:

in sens larg, seminifica exercitarea suveranitatii de catre titularul ei, adica desemneaza cele doua puteri politice: legiferarea si mentinerea ordinii legale si aplicarea legilor in cuprinsul teritoriului national;

in sens restrans, termenul de Guvern desemneaza numai puterea executiva ori Cabinetul ministerial;

In concret, se apreciaza ca rolul Guvernului este acela de a realiza politica natiunii, el fiind initiatorul, modelatorul si executantul masurilor de redresare economica, raspunzand in acelasi timp de asigurarea ordinii publice, de apararea nationala sau de raporturile statului pe care il guverneaza cu alte state;

Din continutul articolul 102 din Constitutie, Guvernul are un dublu rol:

1. POLITIC – Guvernul, potrivit programului sau de guvernare, acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne/externe a tarii; rolul politic al guvernului se exprima si prin colaborarea cu alte autoritati publice, nu numai in sfera executiva, hotaratoare fiind actiunea sa in sfera puterii legislative prin exercitarea initiativei legislative si a modalitatilor de colaborare cu Parlamentul;
2. ADMINISTRATIV – se deduce tot din prevederea constitutionala mentionata mai sus care arata ca Guvernul exercita conducerea generala a Administratiei publice;

Astfel, Guvernul este organ al administratiei publice, cu competenta materiala generala care exercita urmatoarele functii :

de strategie

de reglementare

de administrare a proprietatii statului

de reprezentare

de autoritate de stat

STRUCTURA GUVERNULUI

intr-un regim parlamentar are in vedere faptul ca administratia centrala a statului este organizata in servicii ministeriale care reflecta, de obicei, compunerea Guvernului;

in toate regimurile parlamentare, structura guvernamentala este ierarhizata. Cea mai frecventa modalitate de structurare a Guvernului este structura simpla formata din Prim – ministru si ministri.

REGIMUL INVESTIRII GUVERNNULUI

poate fi definita ca reprezentand complexul de acte si fapte juridice, precum si procedurile corespunzatoare cerute de Constitutie, pentru a ne afla in prezenta unei echipe guvernamentale legale si legitime;

PROCEDURA DE INVESTITURA parcurge 4 etape:

1. Desemnarea candidatilor la functia de prim-ministru;
2. Solicitarea votului de investitura (de incredere);
3. Acordarea votului de incredere de catre Parlament;
4. Depunerea juramantului de credinta de catre primul – ministru si ministri in fata Presedintelui Romaniei;

(aceasta procedura este reglementata de articolul 85 coroborat cu articolele 103-104 din Constitutie)

DURATA MANDATULUI GUVERNULUI

intr-un regim parlamentar, in mod normal aceasta este echivalenta cu cea a mandatului Parlamentului;

in practica, un cabinet rezista atat timp cat este sustinut de o majoritate parlamentara;

incetarea mandatului Guvernului este prevazuta in articolul 110 din Constitutie, adica Guvernul isi exercita mandatul pana la data validarii alegerilor parlamentare generale;

Mai exista trei situatii atipice de incetare a activitatii Guvernului:

1. retragerea increderii acordate de Parlament – prin motiunea de cenzura sau prin angajarea raspunderii Guvernului;
2. cand Primul ministru se afla intr-una din situatiile de incetare a mandatului: demisie, pierderea drepturilor electorale, starea de incompatibilitate, deces;
3. cand Primul ministru nnu isi poate exercita atributiile pe o perioada de peste 45 de zile;

ACTELE GUVERNULUI:

sunt actele juridice investite cu putere publica prin care Guvernul isi exercita competentele in realizarea politicii de stat asumate prin programul de guvernare sau prin alte documente la care Romania este parte;

Acestea sunt:

ORDONANTA DE URGENTA

are putere de lege si este utilizata de catre Guvern numai in situatii de urgenta, atunci cand caracterul exceptional al normelor ce urmeaza sa fie adoptate impune luarea unei decizii in regim de urgenta; poate fi emisa oricand, indiferent daca Parlamentul este sau nu in sesiune parlamentara;

Ordonanta de urgenta a Guvernului isi produce efectele imediat dupa publicarea in Monitorul Oficial, sub conditia depunerii la Parlament in vederea aprobarii. Parlamentul poate sa aprobe sau sa respinga Ordonanta de urgenta;

ORDONANTA GUVERNNULUI

are putere de lege, se adopta numai in materia legilor ordinare prin delegare legislativa, in perioada vacantei parlamentare. Ordonantele simple trebuie supuse aprobarii Parlamentului, care poate aproba sau respinge ordonanta simpla.

HOTARAREA DE GUVERN

este actul juridic prin care Guvernul isi realizeaza menirea de a pune in executare si de a executa in concret legile; Hotararea de Guvern are putere inferioara legii;

PROIECTUL DE LEGI

sunt elaborate de Guvern in baza initiativei legislative de care dispune;

RASPUNDEREA GUVERNULUI SI A MINISTRILOR SAI

Exista 2 mari tipuri de raspundere care se aplica membrilor Guvernului:

1. RASPUNDEREA POLITICA

se exercita prin controlul parlamentar asupra Guvernului; sunt doua moduri de exercitare a controlului parlamentar: votul de incredere dat cu ocazia raspunderii Guvernului si motiunea de cenzura;

2. RASPUNDEREA PENALA

porneste de la ideea ca prin pozitia si responsabilitatile cele revin, faptele savarsite de acestia in exercitarea functiei sau repercursiuni majore asupra vietii sociale dar si un important continut cu repercursiuni politice; de aceea, inainte de a ajunge in fata organelor de urmarire penala este necesar ca o comisie condusa de seful statului sa avizeze inceperea procedurilor de cercetare penala; in cazul in care se da aviz favorabil, ministrul poate fi suspendat din functie de presedintele Romaniei;

daca ministrul este si parlamentar, pentru inceperea urmaririi penale este necesar si avizul Parlamentului (al camerei al carui membru este parlamentar)

ulterior, daca ministrul nu este trimis in judecata sau daca nu se incheie urmarirea penala prin neinceperea urmaririi penale, in termen de 15 zile, ministrul va fi inlocuit din functie;

SARCINILE, ATRIBUTIILE, COMPETENTA SI CAPACITATEA AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE

SARCINILE – organelor administratiei publice reprezinta ansamblul necesitatilor sociale, obiectiv determinate, evaluate politic si consacrate prin norme juridice, necesitati care reprezinta ratiunea de „a fi” a acestor organe .

ATRIBUTIILE – unui organ administrativ sunt mijloace juridice de realizare a sarcinilor administrative, sarcinile reprezentand atat obiectul cat si finalitatea indeplinirii atributiilor

COMPETENTA – ansamblul atributiilor stabilite de Constitutie sau de lege ce confera drepturi si obligatii pentru a desfasura in nume proprii si in realizarea puterii publice o anumita activitate administrativa.

CAPACITATEA –administrativa reprezinta aptitudinea organelor administrative de a fi subiecte in raporturile juridice administrative reclamate de realizarea competentei lor.

CARACTERLE COMPETENTEI ADMINISTRATVE:

1. caracter legal – fiecare autoritate are o competenta determnata prin lege, in functie de sarcinile ce ii revin;
2. caracter obligatoriu – exercitarea acesteia este obligatorie;
3. caracter autonom – dreptul autoritatii de a-i asigura independenta necesara;

CLASIFICAREA COMPETENTEI:

1. COMPETENTA MATERIALA –desemneaza sfera si natura atributiilor unei autoritati. Poate fi generala sau speciala.
2. COMPETENTA TERITORIALA – vizeaza intinderea in cadrul unui spatiu geografic determinat a atributiilor unei autoritati. Poate fi generala sau locala.
3. COMPETENTA TEMPORALA – limitele in timp in care o autoritate isi poate exercita atributiile conform dispozitiilor legale.

PRESEDINTELE ROMANIEI

ASPECTE GENERALE

-         statul nu poate exista fara conducator;

-         institutia șefului de stat este in legatura cu forma de guvernamant;

-         

ALEGEREA PRESEDINTELUI

-         art. 81 din Constitutie;

-         el este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber-exprimat;

-         este ales candidatul care a intrunit in primul tur majoritatea simpla; daca nu s-a intrunit in primul tur o astfel de majoritate, se organizeaza al doilea tur cu primii doi candidati;

-         maximul de mandata este de DOUA (pot fi si succesive);

-         dupa alegere urmeaza procedura validarii mandatului; apoi, urmeaza procedura de depunere a juramantului;

-         validarea mandatatului se realizeaza de Curtea Constitutionala si se refera la legalitatea procedurii;

-         depunerea juramantului se realizeaza in fata camerelor reunite ale Parlamentului; din acest moment incepe si exercitarea mandatului de presedinte (5 ani);

VACANTA FUNCTIEI SI INTERIMATUL FUNCTIEI DE PRESEDINTE

-         art. 98 din CONSTITUTIE:„Daca functia de presedinte devine vacanta ori daca Presedintele este suspendat din functie sau daca se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura in ordine de: PRESEDINTELE SENATULUI sau de PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR”

-         in perioada interimatului, presedintelui interimar ii sunt prohibite anumite atributii ale Presedintelui, expres prevazute  de lege;

-         vacanta functiei de presedinte intervine in caz de : DEMISIE, DEMITERE din functie, de IMPOSIBILITATE DEFINITIVA de exercitare a atributiilor sau in caz de DECES;

-         alegerile pentru un nou presedinte se vor organiza de Guvern in termen de 3 luni de la data intervenirii vacantei functiei de presedinte;

NATURA FUNCTIEI DE PRESEDINTE

Are un caracter mixt:

a)      politico – reprezentativ – este aleasa pentru functia de presedinte persoana ce candideaza in numele unui partid politic sau independent, in baza unui program de natura politica;

b)      administrativ – executiv – presedintele Romaniei este parte a puterii executive, exercitand pe cale de consecinta, intreaga conducere a administratiei publice

CLASIFICAREA ATRIBUTIILOR PRESEDINTELUI ROMANIEI

a)      DUPA CRITERIUL FUNCTIEI SALE :

ATRIBUTII : - specifice sefului de stat;

-         specifice functiei de sef al executivului;

-         specifice in domeniul apararii Constitutiei si a bunei functionari a puterilor publice;

b)      DUPA CRITERIUL SUBIECTELOR FATA DE CARE SE EXERCITA ATRIBUTIILE:

ATRIBUTII exercitate : IN RAPORT CU PARLAMENTUL

                                                                    GUVERNUL

                                                                    ALTE AUTORITATI PUBLICE

                                                                    JUSTITIA SI CURTEA CONSTITUTIONALA

                                                                    POPORUL

c)      DUPA FRECVENTA ATRIBUTIILOR

ATRIBUTII – OBISNUITE

                        CURENTE ACTIVITATII DE STAT

                        IESITE DIN COMUN

d)      DUPA FORMA TEHNICO – JURIDICA IN CARE SE MATERIALIZEAZA ATRIBUTIILE:

ATRIBUTII ce se realizeaza prin : - DECRETE

                                                           OPERATIUNI ADMINISTRATIVE

                                                           ALTE ACTE EXCLUSIV POLITICE

e)      DUPA CONTINUTUL LOR :

ATRIBUTII privind : LEGIFERAREA

                                   ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA PUTERILOR PUBLICE

                                   ALEGEREA, FORMAREA, NUMIREA SAU REVOCARE UNOR AUTORITATI PUBLICE;

                                    IN DOMENIUL APARARII

                                    IN DOMENIUL POLITICII EXTERNE

ADMINISTRATIA PREZIDENTIALA

-         pentru executarea de catre Presedintele Romaniei a prerogativelor care ii sunt stabilite de Constitutie si alte legi, acesta conduce structura administrativa numita ADMINISTRATIA PREZIDENTIALA.

-         personalul administratiei prezidentiale este alcatuit din persoane angajate direct sau detasate din ministere sau din alte autoritati publice;

-         personalul poate fi angajat numai pe baza increderii acordate de Presedintele Romaniei si sub conditia semnarii unui angajament de loialitate;

-         retragerea increderii are ca efect revocarea incadrarii sau incetarea detasarii, eliberarea sau destituirea din functie sau desfacerea contractului de munca;

ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI IN RAPORT CU PUTEREA LEGIUITOARE

1. Adresarea de mesaje catre Parlament sau catre popor:

-         conform art. 88 din Constitutie, presedintele Romaniei poate adresa mesaje in situatii normale sau in situatii de exceptie. Rolul acestor mesaje este acela de a sensibiliza forul legislativ cu privire la probleme prioritare sau care sunt in divergenta intre puterea legiuitoare si puterea executiva, fapt care risca sa produca blocaje in activitatea statala sau convulsii in viata sociala.

-         Mesajul este un act politic exclusiv al Presedintelui Romaniei, pe care camerele reunite ale Parlamentului au obligatia de a-l primi;

-         Primirea mesajului de catre camerele reunite constituie o modalitate de colaborare intre cele doua autoritati alese prin vot direct;

2. Convocarea  Parlamentului

-         intervine in doua situatii expres prevazute de articolul 63, alin (3) si articolul 66, alin. (6) din Constitutie;

-         in primul caz, presedintele are obligatia constitutionala de a convoca noul Parlament dupa alegerile parlamentare generale in termen de 20 de zile de la data la care s-au desfasurat alegerile;

-         in al doilea caz, presedintele Romaniei poate cere convocarea Parlamentului in sesiune extraordinara; sesiunea are loc daca cererea este aprobata de birourile permanente ale celor doua camere;

3. Dizolvarea Parlamentului

-         este reglementata in mod expres de art. 89 din Constitutie, putand sa intervina in caz de criza guvernamentala grava, cu indeplinirea cumulativa a nu mai putin de sase conditii, aspect care o face aproape imposibil de realizat in practica de stat.

-         astfel, din continutul prevederilor constitutionale, dizolvarea Parlamentului este o atributie lasata la latitudinea Presedintelui „dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare, daca acesta (Parlamentul) nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura”.

4. Promulgarea legii de catre Presedinte

-         este o atributie prin care se recunoaste in favoarea sefului statului dreptul de a investi legile adoptate de Parlament cu formula executorie. Astfel, presedintele Romaniei poate opri adoptarea unor proiecte de legi, exercitandu-si dreptul de veto si de a dispune trimiterea lor pentru o noua discutare in scopul reexaminarii proiectului pe care il considera acceptabil.

-         trimiterea spre reexaminare se face o singura data, dupa care presedintele procedeaza la promulgare; ca regula, presedintele promulga legea in termen de 20 de zile de la primirea ei;

-         promulgarea se realizeaza prin emiterea unui decret prezidential in temeiul caruia legea urmatoare sa fie numerotata si publicata in Monitorul Oficial;

-         presedintele poate sesiza si Curtea Constitutionala cand constata motive de neconstitutionalitate in Proiectul de lege; daca, dupa analiza, Curtea Constitutionala da dreptate Presedintelui, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor in de acord cu decizia Curtii Constitutionale;

ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI  IN SITUATII EXCEPTIONALE

-         in domeniul apararii (declararea mobilizarii, respingerea agresiunii armate);

-         in domeniul instituirii de masuri exceptionale (instituirea starii de asediu/urgenta)

-         in domeniul apararii, Presedintele este comandantul suprem al Fortelor Armate si indeplineste functia de Presedinte CSAT, in exercitarea careia, in conformitatea cu articolul 92 din Constitutie, poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau totala a fortelor armate;

-         in ceea ce priveste instituirea starii de asediu sau urgenta in intreaga tara ori in unele unitati administrativ-teritoriale, presedintele solicita Parlamentului aprobarea in termen de 5 zile de la adoptarea masurii;

REFERENDUMUL – atributie a Presedintelui Romaniei

-         presedintele, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime prin referendum vointa cu privire la problemele de  interes national; modul de convocare si realizare a referendumului este reglementat prin lege;

ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI IN CADRUL PUTERII EXECUTIVE SI IN RAPORT CU PUTEREA JUDECATOREASCA SI CURTEA CONSTITUTIONALA

-         presedintele Romaniei este unul din cei doi sefi ai executivului;

-         atributiile sale in sfera puterii executive se manifesta mai ales in raport cu primul ministru si mai apoi cu celelalte autoritati ale administratiei publice;

-         presedintele initiaza si finalizeaza procedura de investire a Guvernului, exercitand doua atributii in acest scop: desemneaza candidatul la functia de prim-ministru si instituie Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament (art. 85, 103 din Constitutie);

-         tot in raport cu Guvernul, presedintele are urmatoarele atributii:

a)      numeste si revoca unii membri ai Guvernului, in caz de vacanta a postului sau remaniere guvernamentala, la propunerea primului ministru;

b)      consulta Guvernul cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita;

c)      participa la sedintele Guvernului (presedintele prezideaza);

In raport cu alte autoritati ale administratiei publice:

-         presedintele este conducatorul Consiliului Superior de Aparare a Tarii;

-         propune numirea sefilor SRI, SIE, propuneri care trebuie aprobate de Parlament;

In raport cu institutia Curtii Constitutionale, presedintele poate sesiza Curtea cand constata incalcari ale acesteia prin legile votate de Parlament si trimise spre promulgare; de asemenea, desemneaza 3 dintre membrii Curtii Constitutionale;

In domeniul politicii externe, Presedintele incheie tratate in numele Romaniei, negociate de Guvern, pe care le trimite spre ratificare Parlamentului intr-un termen rezonabil;

Presedintele are dreptul sa numeasca magistratii, la propunerea CSM;

Presedintele acorda gratieri individuale sau amnistie generala;

ACTE  ALE PRESEDINTELUI ROMANIEI

In Constitutie sunt avute in vedere actele juridice cu caracter administrativ ale Presedintelui numite DECRETE, a caror publicare in Monitorul Oficial este obligatorie sub sanctiunea inexistentei;

De asemenea, Presedintele Romaniei realizeaza si acte politice concretizate in mesaje, declaratii, etc.

Unele acte emise de Presedinte trebuie contrasemnate de Primul ministru, mai ales in domeniul apararii si al relatiilor externe;

RASPUNDEREA PRESEDINTELUI ROMANIEI

-         presedintele raspunde pentru faptele sale, din perspectiva politica si din perspectiva juridica; pentru fapte penale, cu consecinte deosebit de grave poate sa apara raspunderea pentru inalta – tradare;

-         pentru raspunderea politica, articolul 95 din Constitutie prevede insitutia suspendarii din functie a Presedintelui, urmata de sanctiunea demiterii prin referendum. In privinta procedurii de tragere la raspundere pentru inalta – tradare, aplicarea acesteia presupune doua faze:

a)      FAZA PUNERII SUB ACUZARE PENTRU INALTA –TRADARE (FAZA POLITICA)

b)      FAZA TRIMITERII IN JUDECATA (FAZA JUDICIARA)

Faza trimiterii in judecata are trei etape:

1. trimiterea in judecata realizata de Parchetul General;
2. judecata in fond (sectia penala a ICCJ)
3. judecata in recurs (sectiile reunite ale ICCJ)

ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA

ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA

1. ORGANIZAREA ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE IN ROMANIA

-         administratia publica locala isi gaseste bazele constitutionale in articolele 120 – 123;

-         din interpretarea dispozitiilor constitutionale rezulta ca sfera administratiei publice locale se circumscrie autoritatilor publice locale alese prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase. Consiliile locale, primarii, consilii judetene;

-         fundamentarea functiilor administratiei publice locale se realizeaza pe baza principiilor:

a)      AUTONOMIA LOCALA

-         reprezinta dreptul recunoscut unitatilor administrativ-teritoriale de a-si satisface interesele proprii dupa cum considera oportun, cu respectarea legalitatii, dar fara interventia puterii centrale;

-         acest principiu, care este si un drept, se aplica de consiliile locale, primari, precum si de consiliile judetene si presedintii acestora;

b)      DESCENTRALIZAREA

- procesul de transfer de competenta administrativa si financiara de la nivelul administratiei publice centrale la nivelul administratiei publice locale sau catre sectorul privat;

c)      DECONCENTRAREA SERVICIILOR PUBLICE

-         se refera la stabilirea in teritoriu a unor ramificatii exterioare ale ministerelor aflate in coordonarea prefectului, care este …….. intre administratia publica centrala si cea locala;

Toate aceste principii si toate aceste organe ale administratiei publice locale isi desfasoara activitatea in cadrul unei competente teritoriale (marginita de limitele unitatilor administrativ – teritoriale in care au fost numite sau alese) si materiala (in cadrul legal existent) asupra unei colectivitati locale. Prin colectivitate locala intelegem totalitatea locuitorilor din unitatile administrativ – teritoriale;

CONSILIUL LOCAL

-         este deliberativul local;

-         Consiliul Local este reglementat de Legea 215/2001 privind administratia publica locala;

-         Consiliul Local se alege prin vot universal, direct, secret, egal si liber – exprimat; el se alege pe circumscriptii electorale pe baza scrutinului de lista, potrivit principiului reprezentarii proportionale;

-         Numarul membrilor fiecarui Consiliu Local se stabileste in functie de populatia din unitatile administrativ – teritoriale;

Pentru a fi ales in functia de consilier local, persoana fizica ce candideaza trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

-         sa aiba minim 23 de ani impliniti;

-         sa aiba domiciliul pe teritoriul unitatii administrativ – teritoriale;

-         sa nu ii fie interzisa asocierea in partide politice;

Dupa validarea scrutinului, persoanele declarate alese de Biroul Electoral de Circumscriptie se prezinta la sedinta de constituire a Consiliului Local convocata de prefect in cel mult 25 de zile de la desfasurarea alegerilor, sau cel mult 5 zile de la validarea acestora.

Validarea mandatului fiecarui consilier se realizeaza prin votul majoritatii consilierilor locali declarati alesi. Dupa validare, fiecare consilier depune juramantul de credinta, sub sanctiunea considerarii acestuia ca demisionat de drept, daca nu indeplineste aceasta procedura.

Dupa constituire, Consiliul Local isi alege un presedinte pe o perioada de 3 luni. Consiliul Local are un mandat de 4 ani.

ATRIBUTIILE CONSILIULUI LOCAL:

-         adopta bugetul local si aproba contractarea de imprumuturi;

-         stabileste organizarea si dezvoltarea urbanistica a teritoriului;

-         stabileste taxe si impozite locale;

-         stabileste asocierea cu persoane juridice sau autoritatile publice romane sau straine;

-         administreaza patrimoniul localitatii;

ACTELE CONSILIULUI LOCAL :

-         acesta adopta hotarari cu majoritatea consilierilor prezenti, exceptie facand hotararile privind patrimoniul care se adopta cu votul a 2/3 din nnumarul total al consilierilor;

-         pentru hotararile privind bugetul sau exercitarea altor atributii importante, legea stabileste o majoritate calificata pentru adoptarea acestora;

-         hotararile Consiliului Local sunt acte administrative;

RASPUNDEREA CONSILIERILOR SI A CONSILIULUI LOCAL

-         pentru actele si faptele lor, in exercitarea mandatului, consilierii locali pot raspunde in conditiile legii: administrativ, civil, penal. Raspunderea poate fi in nume propriu sau solidara. Daca un consilier local este arestat preventiv, acesta este suspendat de drept din functie.

Mandatul de consilier local inceteaza in urmatoarele situatii:

a)      DEMISIE

b)      INCOMPATIBILITATE

c)      SCHIMBAREA DOMICILIULUI INTR-O ALTA UNITATE ADMINISTRATIV-TERITORIALA

d)      LIPSA NEMOTIVATA DE LA MAI MULT DE 3 SEDINTE ORDINARE CONSECUTIVE DE CONSILIU LOCAL

e)      IMPOSIBILITATEA EXERCITARII MANDATULUI PE O PERIOADA MAI MARE DE 6 LUNI CONSECUTIVE

f)        PUNEREA SUB INTERDICTIE

g)      PIERDEREA DREPTURILOR ELECTORALE

h)      CONDAMNAREA PRIN HOTARARE JUDECATOREASCA RAMASA DEFINITIVA LA O PEDEAPSA PRIVATIVA DE LIBERTATE

In privinta raspunderii Consiliului Local, dizolvarea Consiliului Local poate interveni de drept sau prin referendum local;

Consiliul Local se dizolva de drept daca nu a adoptat timp de 3 sedinte ordinare consecutive nici o hotarare, precum si atunci cand nnumarul consilierilor locali se reduce sub jumatate si nu poate fi completat de supleanti;

Prin referendum local se dizolva Consiliul Local atunci cand se adreseaza o solicitare in acest sens prefectului de cel putin 25% din numarul cetatenilor cu drept de vot inscrisi pe listele electorale din acea unitate administrativ – teritoriala si se organizeaza referendumul in cadrul caruia mai mult de jumatate din cei care se prezinta la vot voteaza pentru dizolvare.

ADMINISTRATIA PUBLICA CENTRALA

ADMINISTRATIA PUBLICA CENTRALA

Are doua componente:

1. ADMINISTRATIA PUBLICA CENTRALA DE SPECIALITATE

-         se compune din administratia ministeriala si din administratia extraministeriala ; conform articolului 117 din Constitutie, ministerele se infiinteaza si functioneaza potrivit legii. Astfel, fiecare ministru in parte are o lege - cadru  de organizare si functionare;

-         un minister se oganizeaza pentru a coordona sau administra toate activitatile specifice unui domeniu vital pentru existenta sau buna functionare a statului;

In general, structura unui minister este formata astfel:

1. MINISTRU
2. SECRETARI DE STAT
3. SUB-SECRETARI DE STAT
4. DIRECTII GENERALE ALE MINISTRULUI
5. STRUCTURI DECONCENTRATE IN TERITORIU

In exercitarea functiei, ministrul emite ordine sau instructiuni. Aceste acte normative au menirea de a detalia normele din Hotararea de Guvern in vederea aplicarii lor corecte sau pentru organizarea activitatii din domeniul sau de competenta. Puterea juridica a acestor norme este inferioara hotararilor de Guvern.

2. ADMINISTRATIA PUBLICA AUTONOMA

-         este cunoscuta si sub denumirea dde autoritatile administrative autonome; aceste structuri nu se subordoneaza ierarhic Guvernului, avand de regula, o conducere desemnata de catre Parlament si sunt obligate sa depuna rapoarte de activitate catre Forul legislativ, rapoarte care sunt supuse dezbaterii si aprobarii acestuia.

-         conducerea acestor autoritati poate fi colegiala (CNA) sau unipersonale (SRI, SIE);

-         activitatea autoritatilor administrative autonome este reglementata prin legi organice; de obicei, conducerea acestor entitati isi desfasoara activitatea pe baza unui mandat limitat in timp, mai ales in cazul structurilor cu conducere colegiala;

-         exemple : CSAT, BNR,CNA, SRI, SIE, SPP, CC, CSM

-         organizarea unor astfel de structuri autonome se inscrie in tendinta occidentala prin care se urmareste cresterea numerica a autoritatilor autonome, atat fata de Guvern, cat si fata de seful statului;

OBIECTUL DREPTULUI ADMINISTRATIV

In general, atunci cand discutam despre obiectul dreptului administrativ avem in vedere continutul si sfera administratiei publice;

Cu privire la obiectul dreptului administrativ au fost consacrate mai multe teze:

1. TEZA „UNICITATII DREPTULUI ADMINISTRATIV” – se afirma in doctrina ca dreptul administrativ este singura ramura de drept aplicabila administratiei publice;
2. TEZA „DUBLEI NATURI JURIDICE” – obiectul dreptului administrativ se releva ca fiind cel care se aplica administratiei publice alaturi de norme existente in alte ramuri de drept;
3. TEZA „SUBSIDIARITATII” – dreptul administrativ nu se aplica doar activitatilor administratiei publice ci si actiunilor de natura administrativa realizate de alte autoritati publice;

OBIECTUL dreptului administrativ se refera la normele referitoare la reglementarea relatiilor sociale din sfera administratiei publice impreuna cu alte ramuri ale dreptului public si reglementarea relatiilor sociale din sfera administratiei publice impreuna cu alte ramuri ale dreptului privat;

Din perspectiva recenta, OBIECTUL dreptului administrativ cuprinde studiul organizarii administratiei publice, studiul activitatilor administrative, studiul contenciosului administrativ, al controlului administrativ cat si al raspunderii administrative (contraventionala, disciplinara, patrimoniala);

NOTIUNEA DE ADMINISTRATIE PUBLICA DIN PERSPECTIVA CONSTITUTIONALA

Notiunea de „administratie publica” este consacrata in titlul III al Constitutiei Romaniei unde in capitolul V gasim ADMINISTRATIA PUBLICA.

Acest capitol urmareste sa realizeze distinctia intre EXECUTIV (GUVERN), reglementat in cap. III, adica sfera preponderent politica a executivului si sfera tehnico-administrativa a acestuia.

In capitolul V nu sunt reglementate toate autoritatile publice care reglementeaza administratia in Romania, multe altele fiind reglementate prin legi care deriva din reglementarile constitutionale.

Din formularile constitutionale rezulta ca in sfera organelor administratiei publice intra atat Guvernul cat si Presedintele Romaniei, desi aceste doua structuri sunt reglementate distinct in sfera Legii Fundamentale.

Se remarca natura dubla reglementata de Constitutie pentru cele doua organe care alcatuiesc puterea executiva: doua structuri preponderent politic dar si de structuri cu valente tehnico – administrative.

Actiunea organelor administratiei publice se materializeaza in acte si fapte administrative. Acestea sunt investite cu putere publica si produc efecte imediate.

TRASATURILE ADMINISTRATIEI PUBLICE

• Este o activitate realizata in principal de autoritati executive si administrative numite autoritati ale administratiei publice;
• Este o activitate de punere in aplicare a legilor sau de realizare efectiva a serviciilor publice;
• Este o activitate de ce se realizeaza in regim de putere publica prin intermediul prerogativelor legale/constitutionale ce fac sa prevaleze interesul public.

AUTORITATILE CARE REALIZEAZA ADMINISTRATIA PUBLICA SUNT:

• Cei doi sefi ai Guvernului;
• Ministerele si alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului;
• Autoritatile administratiei autonome centrale (CSAT , BNR, SRI, SIE, CC)
• Institutii bugetare, regii autonome;
• Prefectul;
• Organele locale de specialitate numite structuri deconcentrate coordonate de prefect (Garda de Mediu, OPC, Garda Financiara, Directia Silvica);
• Autoritatile administratiei publice locale (institutia primarului, Consiliul Local)
• Institutii bugetare, regii autonome;
• Servicii publice de interes local;

RAPORTURILE DE DREPT ADMINISTRATIV

RAPORTURILE DE DREPT ADMINISTRATIV POT FI:

I.                    Raporturi care de formeaza in cadrul administratiei publice cu privire la organizarea si functionarea administratiei publice.

Ele pot fi:

a)      DE SUBORDONARE – cand unul dintre subiecte actioneaza ca o autoritate ierarhic auperioara, avand dreptul de a conduce, indruma, controla/anula actele emise de celalalt subiect de drept administrativ; ex: relatia dintre prefect si guvern

b)      DE COLABORARE – atunci cand se actioneaza pe acelasi palier de putere publica; ex: relatia dintre doi ministri in cadrul unui guvern;

c)      DE PARTICIPARE – atunci cand subiectul participa la exercitarea unor atributii pe care legea le da in competenta unui organism colegial (Consiliul Local)

II.                 Raporturi de drept administrativ ce se formeaza intre un subiect care apartine administratiei publice si unul din afara administratiei publice;

DE SUBORDONARE – cand unul dintre subiecte actioneaza ca o autoritate ierarhic auperioara, avand dreptul de a conduce, indruma, controla/anula actele

NORMA DE DREPT ADMINISTRATIV

NORMA DE DREPT ADMINISTRATIV

-         acele norme care reglementeaza raporturile sociale care apar intre autoritatile administratiei publice in realizarea sarcinilor executate intre acestea si particulari;

-         intr-o formulare sintetica, normele de drept administrativ sunt reguli juridice care reglementeaza relatiile sociale ce fac obiectul dreptului administrativ ca ramura de drept.

CLASIFICAREA NORMELOR DE DREPT ADMINISTRATIV:

1. DUPA CRITERIUL OBIECTULUI DE REGLEMENTARE:

-         Norme organice: reglementeaza infiintarea, organizarea si  functionarea structurii administrative;

-         Norme de drept material: reglementeaza drepturile si obligatiile unor structuri administrative

-         Norme de drept procesual: reglementeaza aspecte procesuale in domeniul conventiilor si al contenciosului administrativ;

2. DUPA CRITERIUL SFEREI DE CUPRINDERE:

-         Norme generale

-         Norme speciale

-         Norme exceptionale: care intervin pentru situatii aparute in mod exceptional;

3. CRITERIUL SPECIFICULUI RAPORTURILOR SOCIALE PE CARE LE REGLEMENTEAZA NORMELE DE DREPT ADMINISTRATIV:

-         Norme care reglementeaza organizarea si raporturile dintre autoritatile publice pe de o parte, si privatii pe de alta parte;

-         Norme refritoare la statul functionarului public;

-         Norme care reglementeaza raspunderea administrativa;

-         Norme care reglementeaza controlul administrativ;

-         Norme care reglementeaza contenciosul – administrativ