Sa iti tragi la xerox cartea lui Eugen Chelaru, Drept Civil - PERSOANELE (parca) (p.s. – o gasesti la xerox-ul de pe str. Muresenilor numit „SUNTEM UNICI”)
Nu citi de 10 ori aceeasi pagina! Citeste-o o data, dar cu atentie sporita!
Sa faci diferenta dintre personalitate juridica si capacitate juridica !
Sa faci diferenta dintre declararea judecatoreasca a mortii precedata de declararea judecatoreasca a disparitiei si declararea judecatoreasca a mortii NEprecedata de declararea judecatoreasca a disparitiei!
Sa faci diferenta dintre comorienti si codecedati!
Sa uiti ce inseamna pentru tine notiunile de NUME, DOMICILIU, STARE CIVILA!
Sa faci diferenta dintre tutela si curatela!
Sa fii atent la clasificari!
Sa fii interesat (macar putin) de materia predata!
Sa mergi la seminarii (acolo te poti simti mai liber in a pune intrebari)!
Sa stai drept la examen!
Tu stii mai bine ce ai de facut! Nu te mai lua dupa toti „interesantii” care iti dau sfaturi pe internet (in speta - EU), dupa cum bine spunea cine spunea : „NU-MI MAI DATI SFATURI! STIU SA GRESESC SI SINGUR!”
CARACTERELE JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA
INALIENABILITATEA
-bunurile aflate in proprietate publica nu pot fi instrainate, ceea ce inseamna ca actele de instrainare cu privire la aceste bunuri sunt lovite de nulitate absoluta.
-pentru ca mobilele si imobilele destinate uzului sau interesului public sa-si pastreze destinatia si scopul pentru care au fost afectate, ele au fost declarate inalienabile (res extra comercium).
-Inalienabilitatea este o regula cu un caracter evident absolut, si nu relativ, intrucat chiar legile care o consacra statueaza sanctiunea incalcarii ei, respectiv nulitatea absoluta a actelor juridice de instrainare a unor bunuri din proprietatea publica.
-Dreptul de proprietate publica inceteaza daca „bunul a pierit ori a fost trecut in domeniul privat” ;
-Asupra bunurilor din proprietatea publica nu se pot constitui dezmembraminte ale dreptului de proprietate;
-Exceptie este servitutea, care in anumite situatii aceasta se poate constitui asupra bunurilor din domeniul public;
-bunurile proprietate publica pot fi date in administrare, concesionate, inchiriate sau date in folosinta gratuita, insa aceasta nu echivaleaza cu o instrainare a lor, ci reprezinta doar un mod de exploatare a bunurilor;
IMPRESCRIPTIBILITATEA
-art. 1844 Cod Civil : „nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care din natura lor proprie sau printr-o declaratie a legii nu pot fi obiecte de proprietate privata, ci sunt scoase afara din comert”.
-Bunurile din domeniul public al statului si unitatilor administrativ – teritoriale sunt imprescriptibile atat extinctiv, cat si achizitiv.
INSESIZABILITATEA
-bunurile din domeniul public sunt insesizabile, in sensul ca „nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale”; aceasta categorie de bunuri nu poate fi urmarita de catre creditorii proprietarului lor sau creditorii celor carora le-au primit in administrare sau cu orice titlu.
raportandu-ne la caracterele dreptului de proprietate publica, este greu a da o explicatie acestui mod. Unii autori considera ca acest mod se refera la bogatiile de orice natura care s-ar forma in viitor pe teritoriul tarii;
DOBANDIREA PROPRIETATII PUBLICE PRIN ACHIZITII PUBLICE
► AUTORITATILE CONTRACTANTE
oricare autoritate publica, inclusiv autoritatea judecatoreasca, orice institutie publica de interes general sau local, autonoma sau aflata in subordinea sau sub controlul unei autoritati publice; Academia Romana si institutiile subordonate acesteia; oricare persoana juridica ce desfasoara activitati relevante in unul din sectoarele de utilitati publice si care beneficiaza de drepturi speciale sau exclusive pentru desfasurarea unor astfel de activitati, in sensul ca nu are piata concurentiala.
-Prin hotarare de guvern se pot stabili si alte persoane juridice care au obligatia de a efectua achizitii publice, in cazul in care activitatea acestora se desfasoara pe piete unde concurenta este exclusa prin efectul unui act normativ sau administrativ ori datorita existentei unei pozitii de monopol;
► OBIECTUL ACHIZITIILOR
obiect al achizitiilor publice il formeaza doua categorii : bunurile si investitiile publice;
achizitia se materializeaza printr-un act juridic bilateral numit contract de achizitie publica incheiat intre entitatea achizitoare si contractantul a carui oferta este castigatoare;
► SELECTIONAREA PARTICIPANTILOR LA LICITATIE
selectia are ca baza de apreciereindeplinirea de catre ofertantii cocontractanti a cerintelor impuse de lege in articolele 25 – 33 din O.U.G. nr 60/ 2001;
► LICITATIA –PRINCIPALA FORMA DE ATRIBUIRE A UNUI CONTRACT DE ACHIZITII
licitatia poate fi LICITATIE DESCHISA, respectiv procedura prin care orice furnizor, executant sau prestator interesat are dreptul de a depune oferta sau LICITATIE RESTRANSA, atunci cand procedura se desfasoara in doua etape distincte si prin care numai candidatii selectati in prima etapa sunt invitati sa depuna oferte.
Alte procedee de achizitie publica:
► ACHIZITIA PRIN CERERE DE OFERTA DE PRET
► ACHIZITIA DINTR-O SINGURA SURSA
► PROCEDURA NEGOCIERII COMPETITIVE
► PROCEDURA DE NEGOCIERE DINTR-O SINGURA SURSA
► PROCEDURA CERERII DE OFERTA
DOBANDIREA PROPRIETATII PUBLICE PRIN EXPROPRIERE PENTRU CAUZA DE UTILITATE PUBLICA
detalii - postarea „EXPROPRIEREA”;
DOBANDIREA PROPRIETATII PUBLICE PRIN ACTE DE DONATIE SAU LEGATE ACCEPTATE
actele de donatie sau legatele trebuie acceptate de Guvern, consiliul judetean sau consiliul local, dupa caz;
donatiile facute statuluisub orice forma, pot fi primite numai de organele, institutiile sau organizatiile economice de stat, competente dupa obiectul sau scopul donatiei;
este necesara incheierea ad validitatem a donatiei in forma autentica;
DOBANDIREA PROPRIETATII PUBLICE PRIN TRECEREA UNOR BUNURI DIN DOMENIUL PRIVAT AL STATULUI SAU UNITATILOR ADMINISTRATIV – TERITORIALE IN DOMENIUL PUBLIC AL ACESTORA, PENTRU CAUZA DE UTILITATE PUBLICA
pentru acest mod de dobandire nu este necesara procedura speciala a exproprierii, ci statul sau unitatile administrativ – teritoriale, prin acte administrative, pot lua masura trecerii unor bunuri, din domeniul privat al lor, in domeniul public, daca se incadreaza in conditiile legii; actul de trecere are natura juridica a unui act administrativ, el putand fi facut prin Hotarare a Guvernului, a consiliului judetean, respeciv a Consiliului General al Municipiul Bucuresti ori a consiliului local. Hotararea de trecere a bunurilor poate fi atacata, in conditiile legii, la instanta de contencios administrativ competenta in a carei raza teritoriala se afla bunul;
DOBANDIREA PROPRIETATII PUBLICE PRIN ALTE MODURI PREVAZUTE DE LEGE
-consta in intr-un ansamblu de acte si operatiuni jurisdictionale, prin care statul si unitatile administrativ – teritoriale impun, in mod fortat, transferul proprietatii unor bunuri imobile aflate in proprietatea persoanelor fizice sau juridice (private) cu sau fara scop lucrativ, precum si cele aflate in proprietatea privata a comunelor, municipiilor, oraselor sau judetelor, in scop de utilitate publica si in schimbul unei indemnizatii juste si prealabile.
-se infatiseaza ca o exceptie de la caracterul inviolabil al dreptului de proprietate privata consacrat de art. 136 alin. (5) din Constitutie, precum si de caracterul absolut al acestui drept.
BUNURILE SUPUSE EXPROPRIERII
-sunt susceptibile de expropriere bunurile proprietate privata apartinand persoanelor fizice sau juridice de dreptprivat fie cu scop lucrativ, fie fara scop lucrativ, precum si bunurile aflate in domeniul privat al comunelor, oraselor, municipiilor, judetelor.
-legea exproprierii dispune ca fac obiectul acesteimasuri doar bunurile imobile, insa fara a face distinctia intre imobilele prin natura lor, cele prin destinatie sau cele prin obiectul la care se refera. Deci, numai acele bunuri imobilecare pot servi realizarii unor lucrari de interes public pot fi supuse exproprierii.
-„uzul, uzufructul, abitatia si superficia […] se sting prin efectul exproprierii, titularii acestora avand dreptul la despagubiri”(art. 28, alin.(3) din Legea 33/1994).
PROCEDURA EXPROPRIERII
► PROCEDURA AMIABILA
-inainte de a se ajunge la fazele procedurii de expropriere, cei interesati pot conveni asupra modalitatii de transfer a dreptului de proprietate, cat si a cuantumului si naturii despagubirilor.
-conventia dintre cele doua parti poate interveni si pe parcursul procesului de expropriere (al fazei judecatoresti a exproprierii), situatie in care instanta va trebui sa ia act de tranzactia partilor si sa pronunte o hotarare de expedient.
-In principiu, exproprierea este hotarata de instanta de judecata, insa exista si cateva masuri ce se pot lua si extrajudiciar;
► ETAPELE EXPROPRIERII:
UTILITATEA PUBLICA SI DECLARAREA EI
-poate fi de interes national sau de interes local;
-sunt considerate de utilitate publica lucrarile precizate la art. 6 din Legea nr. 33/1994, in Legea nr. 84/ 1996, in Legea nr. 134/ 1995.
-utilitatea publica se declara de Guvern – pentru lucrarile de interes national, si de consiliile judetene – pentru cele de interes local;
-exista cazuri exceptionale cand declaratia de utilitate publica se face prin lege: cand, indiferent de natura lucrarilor, sunt supuse exproprierii: lacasuri de cult, monumente, ansambluri si situri istorice, cimitire, alte asezaminte de valoare nationala deosebita, sau localitati rurale ori urbane in intregime.
-pentru a se face declaratia de utilitate publica se efectueaza o serie de cercetari preliminarii, de catre comisiile comisiile guvernamentale sau de catre delegatiile permanente ale consiliilor judetene, dupa caz.
-declaratia de utilitate publica este un adevarat act administrativ, care declanseaza procedura exproprierii, act care va fi supus publicitatii (in Monitorul Oficial- pentru lucrari de interes national, la sediul consiliului local – pentru cele de interes local);
MASURI PREMERGATOARE EXPROPRIERII
-dupa declararea utilitatii publice, expropriatorul va intocmi planurile si schitele referitoare la imobilele susceptibile de a fi expropriate si modul in care acestea se vor integra in viitoarea lucrare de interes public, depunandu-le, impreuna cu oferta de despagubiri, la consiliul local in a carui raza teritoriala se afla imobilul.
-aceste documente vor fi comunicate de catre autorii lor titularilor drepturilor reale asupra imobilelor intrate in atentia expropriatorului si in legatura cu care s-a facut declaratia de utilitate publica;
-acestia, analizand documentatia si propunerea primita de la expropriator, vor putea fac, in caz de nemultumire, intampinare impotriva acestora, in termen de 45 de zile de la primirea notificarii, intampinare care se depune la primarul localitatii si care va fi solutionata de o comisie constituita prin hotarare de Guvern, respectiv prin decizie a Delegatiei permanente a consiliului judetean (dupa caz);
-hotararea comisieim care se comunica, impreuna cu motivarea ei, celor interesati, poate fi atacata de cei nemultumiti de solutie la instanta judecatoreasca, si, intrucat in cauza este vorba despre un act administrativ, procedura este cea reglementata de Legea nr. 29 / 1990 – Legea contenciosului administrativ, instanta competenta fiind Curtea de Apel in a carei raza teritoriala sunt situate imobilele respective.
► PROCEDURA IN FATA INSTANTEI DE JUDECATA
-exproprierea este hotarata de catre instanta de judecata;
-instanta competenta a se pronunta in acest sens este tribunalul judetean in a carui raza teritoriala se afla situat imobilul susceptibil a fi expropriat;
-partile in acest proces sunt : PROCURORUL, PROPRIETARII imobilelor vizate de expropriator, TITULARII ALTOR DREPTURI REALE asupra acestor imobile, posesorul, si in general orice persoana care poate justifica un interes in cauza.
-fara a aborda fondul problemei, a carui rezolvare exclusiva a apartinut unor organisme administrative, expres constituite, instanta de judecata va aviza sau nu lucrarile facute in scopul exproprierii de catre aceste organe;
-hotararea judecatoreasca emisa este supusa cailor de atac (apelul, apoi recursul)
-pe langa dispozitia expresa de expropriere, hotararea judecatoreasca va contine si dispozitii referitoare la „dreapta si prealabila despagubire”.
-valoarea reala a dreptei despagubiri va fi stabilita de catre o comisie de experti formata din trei persoane: un expert numit de instanta, unul de expropriator si unul de expropriat dupa o expertiza de specialitate.
EFECTELE EXPROPRIERII
Imobilul expropriat trece din proprietate privata in proprietate publica, prin hotarare judecatoreasca, liber de orice sarcini;
Toate drepturile reale principale (uzul, uzufrctul, abitatia, superficia si dreptul de folosinta) constituite asupra bunului expropriat, concesionarea si atribuirea in folosinta se sting prin expropriere;
Se sting orice alte drepturi (personale) dobandite de alte persoane asupra imobilului expropriat;
Dreptul de ipoteca si privilegiile constituite asupra imobilului expropriat se stramuta asupra despagubirile stabilite de instanta;
Se naste un drept de creanta in favoarea persoanelor stabilite prin hotarare judecatoreasca, asupra despagubirilor acordate ca o consecinta a exproprierii;
punerea in posesie a expropriatorului se va face pe baza unui titlu executoriu, eliberat de catre instanta de judecata, pe baza incheierii care constata indeplinirea obligatiilor privind despagubirea;
MASURI SPECIALE DE PROTECTIE A EXPROPRIATULUI
Legea nr. 33/1994 stabileste o serie de alte trei masuri care complinesc „pachetul de masuri de protectie” juridica a persoanelor afectate de expropriere.
daca imobilul expropriat este oferit spre inchiriere inaintea utilizarii lui in scopul pentru care a fost expropriat, iar expropriatul este in situatia de a-l utiliza, el are un drept prioritar pentru a-i fi inchiriat in conditiile legii.
daca bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrarile nu au fost incepute, fostii proprietari pot sa ceara retrocedarea lor, daca nu s-a facut o noua declaratie de utilitate publica; expropriatul poate adresa o cerere de retrocedare a bunului tribunalului judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, care a pronuntat hotararea; retrocedarea se va face cu titlu oneros, pretul neputand fi mai mare decat despagubirea actualizata.
NATURA JURIDICA A DREPTULUI DE RETROCEDARE(a bunului imobil supus exproprierii)
-acest drept de retrocedare apare ca o sanctiune civila in detrimentul expropriatorului, dar in beneficiul expropriatului, sanctiune prin care legiuitorul sanctioneaza pasivitatea expropriatorului, lipsa sa deinteres fata de bunul expropiat. Or, tocmai pentru a elimina orice abuz din partea expropriatorului, orice arbitrariu, legiuitorul reglementeaza amintita institutie.
-In cazul in care lucrarile pentru care s-a facut exproprierea nu s-au realizat iar expropriatorul doreste instrainarea imobilului, expropriatul – fostul proprietar – are un drept prioritar (de preemptiune) la dobandire, la un pret ce nu poate fi mai mare decat despagubirea actualizata; astfel, expropriatorul va face, in scris, propunerea de vanzare catre fostul proprietar. Odata oferta primita, acesta din urma beneficiaza de un termen de 60 de zile in care sa se pronunte cu privire la acceptarea sau neacceptarea ofertei expropriatorului.
DREPT CIVIL
