SPETE - DREPT CIVIL - CONTRACT DE INCHIRIERE

SPETE, DREPT CIVIL

29 MARTIE 2011, prof. Bularca

SPETA 1

A incheie cu B un contract de inchiriere care are ca obiect un apartament pe o durata de 5 ani. Partile au stabilit caci chiria(300$) se va achita lunar de catre chiriasul B; de asemenea, B s-a obligat sa achite si cheltuielile de intretinere, energia termica si de asemenea, sa depuna la asociatia de proprietari o garantie cu titlu de fond de rulment de 60 $ in termen de 10 zile de la incheierea contractului.

A a stipulat in contract ca dupa minim 6 luni poate majora unilateral chiria pana la suma maxima de 500$, dar are obligatia sa il notifice in prealabil pe B cu minim 15 zile.

De asemenea, partile au stipulat in contract un pact comisoriu potrivit caruia daca B nu achita chiria timp de 3 luni consecutiv, contractul se considera reziliat de drept, fara punerea in intarziere a debitorului sau indeplinirea altor formalitati.

A a promovat o actiune in justitie impotriva lui B prin care acesta a solicitat sa se constate

LIBERTATEA DE EXPRIMARE

CURS, LEGISLATIA COMUNICARII (RETORICA)

24 MARTIE 2011

Libertatea de exprimare nu este o idee noua in istoria gandirii, desi trebuie remarcat faptul ca boom-ul informational si mediatic pe care il cunoaste societatea moderna ii atribuie i importanta fara precedent.

Dreptul la expresie si libertatea presei au fost manifestari ale ideilor iluministe, astfel, in 1790, in urma Revolutiei Franceze, au fost votate articolele 17 si 18 din Constitutia franceza care stipulau: „comunicarea libera a gandurilor si a opiniilor este unul dintre drepturile cele mai pretioase ale omului. Orice cetatean poate vorbi, scrie, tipari liber cu conditia sa raspunda la abuzul acestei libertati, in cazurile prevazute de lege.”

In dreptul nostru intern, liberatatea de exprimare este reglementata de articolul 30 din Constitutia Romaniei, astfel: „libertatea de exprimare a gandurilor, opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel prin viu-grai, prin scris, prin imagini si prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public sunt inviolabile.”

Libertatea de exprimare trebuie analizata si prin raportare la continutul normativ al articolelor 29-31 din Constitutie, anume:  libertatea de opinie si dreptul la informatie. Astfel, in articolul 29, alin (1) se determina in mod imperativ faptul ca libertatea gandirii si a opiniilor nu poate fi ingradita sub nicio forma, iar

DOMENIUL PUBLIC SI DOMENIUL PRIVAT AL STATULUI SI AL UNITATILOR ADMINISTRATIV – TERITORIALE

DREPT ADMINISTRATIV

CURSUL 4, 25 martie

                                                                            DOMENIUL PUBLIC

Reprezinta totalitatea bunurilor imobile/mobile apartinand statului sau unitatilor administrativ – teritoriale care, prin dispozitiile legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public si se supun regimului juridic administrativ.

PRINCIPIILE DOMENIULUI PUBLIC

1.     PRINCIPIUL INALIENABILITATII – potrivit caruia bunurile proprietate publica nu pot fi instrainate, acest principiu avand un caracter relativ si limitat pe durata perioadei in care bunul apartine domeniului public.

2.     PRINCIPIUL IMPRESCRIPTIBILITATII – se exclude dobandirea proprietatii publice pe calea uzucapiunii sau pe calea posesiunii de buna – credinta (in cazul bunurilor mobile);

3.     PRINCIPIUL INSESIZABILITATII – bunurile din domeniul public nu pot fi urmarite silit;

4.     Bunurile proprietate publica nu sunt susceptibile de dezmembraminte prin constituirea