EXPROPRIEREA PENTRU CAUZA DE UTILITATE PUBLICA

EXPROPRIEREA PENTRU CAUZA DE UTILITATE PUBLICA

-         consta in intr-un ansamblu de acte si operatiuni jurisdictionale, prin care statul si unitatile administrativ – teritoriale impun, in mod fortat, transferul proprietatii unor bunuri imobile aflate in proprietatea persoanelor fizice sau juridice (private) cu sau fara scop lucrativ, precum si cele aflate in proprietatea privata a comunelor, municipiilor, oraselor sau judetelor, in scop de utilitate publica si in schimbul unei indemnizatii juste si prealabile.

-         se infatiseaza ca o exceptie de la caracterul inviolabil al dreptului de proprietate privata consacrat de art. 136 alin. (5) din Constitutie, precum si de caracterul absolut al acestui drept.

BUNURILE SUPUSE EXPROPRIERII

-         sunt susceptibile de expropriere bunurile proprietate privata apartinand persoanelor fizice sau juridice de drept  privat fie cu scop lucrativ, fie fara scop lucrativ, precum si bunurile aflate in domeniul privat al comunelor, oraselor, municipiilor, judetelor.

-         legea exproprierii dispune ca fac obiectul acestei  masuri doar bunurile imobile, insa fara a face distinctia intre imobilele prin natura lor, cele prin destinatie sau cele prin obiectul la care se refera. Deci, numai acele bunuri imobile  care pot servi realizarii unor lucrari de interes public pot fi supuse exproprierii.

-         „uzul, uzufructul, abitatia si superficia […] se sting prin efectul exproprierii, titularii acestora avand dreptul la despagubiri”(art. 28, alin.(3) din Legea 33/1994).

PROCEDURA EXPROPRIERII

► PROCEDURA AMIABILA

-         inainte de a se ajunge la fazele procedurii de expropriere, cei interesati pot conveni asupra modalitatii de transfer a dreptului de proprietate, cat si a cuantumului si naturii despagubirilor.

-         conventia dintre cele doua parti poate interveni si pe parcursul procesului de expropriere (al fazei judecatoresti a exproprierii), situatie in care instanta va trebui sa ia act de tranzactia partilor si sa pronunte o hotarare de expedient.

-         In principiu, exproprierea este hotarata de instanta de judecata, insa exista si cateva masuri ce se pot lua si extrajudiciar;

► ETAPELE EXPROPRIERII:

1. UTILITATEA PUBLICA SI DECLARAREA EI

-         poate fi de interes national sau de interes local;

-         sunt considerate de utilitate publica lucrarile precizate la art. 6 din Legea nr. 33/1994, in Legea nr. 84/ 1996, in Legea nr. 134/ 1995.

-         utilitatea publica se declara de Guvern – pentru lucrarile de interes national, si de consiliile judetene – pentru cele de interes local;

-         exista cazuri exceptionale cand declaratia de utilitate publica se face prin lege: cand, indiferent de natura lucrarilor, sunt supuse exproprierii: lacasuri de cult, monumente, ansambluri si situri istorice, cimitire, alte asezaminte de valoare nationala deosebita, sau localitati rurale ori urbane in intregime.

-         pentru a se face declaratia de utilitate publica se efectueaza o serie de cercetari preliminarii, de catre comisiile comisiile guvernamentale sau de catre delegatiile permanente ale consiliilor judetene, dupa caz.

-         declaratia de utilitate publica este un adevarat act administrativ, care declanseaza procedura exproprierii, act care va fi supus publicitatii (in Monitorul Oficial- pentru lucrari de interes national, la sediul consiliului local – pentru cele de interes local);

2. MASURI PREMERGATOARE EXPROPRIERII

-         dupa declararea utilitatii publice, expropriatorul va intocmi planurile si schitele referitoare la imobilele susceptibile de a fi expropriate si modul in care acestea se vor integra in viitoarea lucrare de interes public, depunandu-le, impreuna cu oferta de despagubiri, la consiliul local in a carui raza teritoriala se afla imobilul.

-         aceste documente vor fi comunicate de catre autorii lor titularilor drepturilor reale asupra imobilelor intrate in atentia expropriatorului si in legatura cu care s-a facut declaratia de utilitate publica;

-         acestia, analizand documentatia si propunerea primita de la expropriator, vor putea fac, in caz de nemultumire, intampinare impotriva acestora, in termen de 45 de zile de la primirea notificarii, intampinare care se depune la primarul localitatii si care va fi solutionata de o comisie constituita prin hotarare de Guvern, respectiv prin decizie a Delegatiei permanente a consiliului judetean (dupa caz);

-         hotararea comisieim care se comunica, impreuna cu motivarea ei, celor interesati, poate fi atacata de cei nemultumiti de solutie la instanta judecatoreasca, si, intrucat in cauza este vorba despre un act administrativ, procedura este cea reglementata de Legea nr. 29 / 1990 – Legea contenciosului administrativ, instanta competenta fiind Curtea de Apel in a carei raza teritoriala sunt situate imobilele respective.

► PROCEDURA IN FATA INSTANTEI DE JUDECATA

-         exproprierea este hotarata de catre instanta de judecata;

-         instanta competenta a se pronunta in acest sens este tribunalul judetean in a carui raza teritoriala se afla situat imobilul susceptibil a fi expropriat;

-         partile in acest proces sunt : PROCURORUL, PROPRIETARII imobilelor vizate de expropriator, TITULARII ALTOR DREPTURI REALE asupra acestor imobile, posesorul, si in general orice persoana care poate justifica un interes in cauza.

-         fara a aborda fondul problemei, a carui rezolvare exclusiva a apartinut unor organisme administrative, expres constituite, instanta de judecata va aviza sau nu lucrarile facute in scopul exproprierii de catre aceste organe;

-         hotararea judecatoreasca emisa este supusa cailor de atac (apelul, apoi recursul)

-         pe langa dispozitia expresa de expropriere, hotararea judecatoreasca va contine si dispozitii referitoare la „dreapta si prealabila despagubire”.

-         valoarea reala a dreptei despagubiri va fi stabilita de catre o comisie de experti formata din trei persoane: un expert numit de instanta, unul de expropriator si unul de expropriat dupa o expertiza de specialitate.

EFECTELE EXPROPRIERII

1. Imobilul expropriat trece din proprietate privata in proprietate publica, prin hotarare judecatoreasca, liber de orice sarcini;
2. Toate drepturile reale principale (uzul, uzufrctul, abitatia, superficia si dreptul de folosinta) constituite asupra bunului expropriat, concesionarea si atribuirea in folosinta se sting prin expropriere;
3. Se sting orice alte drepturi (personale) dobandite de alte persoane asupra imobilului expropriat;
4. Dreptul de ipoteca si privilegiile constituite asupra imobilului expropriat se stramuta asupra despagubirile stabilite de instanta;
5. Se naste un drept de creanta in favoarea persoanelor stabilite prin hotarare judecatoreasca, asupra despagubirilor acordate ca o consecinta a exproprierii;
6. punerea in posesie a expropriatorului se va face pe baza unui titlu executoriu, eliberat de catre instanta de judecata, pe baza incheierii care constata indeplinirea obligatiilor privind despagubirea;

MASURI SPECIALE DE PROTECTIE A EXPROPRIATULUI

Legea nr. 33/1994 stabileste o serie de alte trei masuri care complinesc „pachetul de masuri de protectie” juridica a persoanelor afectate de expropriere.

1. daca imobilul expropriat este oferit spre inchiriere inaintea utilizarii lui in scopul pentru care a fost expropriat, iar expropriatul este in situatia de a-l utiliza, el are un drept prioritar pentru a-i fi inchiriat in conditiile legii.
2. daca bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrarile nu au fost incepute, fostii proprietari pot sa ceara retrocedarea lor, daca nu s-a facut o noua declaratie de utilitate publica; expropriatul poate adresa o cerere de retrocedare a bunului tribunalului judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, care a pronuntat hotararea; retrocedarea se va face cu titlu oneros, pretul neputand fi mai mare decat despagubirea actualizata.

NATURA JURIDICA A DREPTULUI DE RETROCEDARE  (a bunului imobil supus exproprierii)

-         acest drept de retrocedare apare ca o sanctiune civila in detrimentul expropriatorului, dar in beneficiul expropriatului, sanctiune prin care legiuitorul sanctioneaza pasivitatea expropriatorului, lipsa sa de  interes fata de bunul expropiat. Or, tocmai pentru a elimina orice abuz din partea expropriatorului, orice arbitrariu, legiuitorul reglementeaza amintita institutie.

-         In cazul in care lucrarile pentru care s-a facut exproprierea nu s-au realizat iar expropriatorul doreste instrainarea imobilului, expropriatul – fostul proprietar – are un drept prioritar (de preemptiune) la dobandire, la un pret ce nu poate fi mai mare decat despagubirea actualizata; astfel, expropriatorul va face, in scris, propunerea de vanzare catre fostul proprietar. Odata oferta primita, acesta din urma beneficiaza de un termen de 60 de zile in care sa se pronunte cu privire la acceptarea sau neacceptarea ofertei expropriatorului.

exemplu de expropriere:

Expropriere cu scandal pe centura Capitalei

StirileProTV.ro

BIBLIOGRAFIE :