(daca nu intelegeti sau daca gresesc in explicatii, sa nu ma bateti…)
Proprietatea rezolubila este foarte importanta pentru ca exista in jurul nostru, o intalnim destul de des printre drepturile cunostintelor noastre. Insa, de ce este importanta din punct de vedere juridic, civilistic?
Proprietatea rezolubila are o existenta nesigura, provizorie tocmai datorita conditiei rezolutorii care se poate implini sau nu.
Ce se intampla daca un proprietar sub conditie rezolutorie a unui bun, instraineaza bunul? Va fi desfiintat sau nu actul juridic de instrainare a bunului in favoarea unei terte persoane(unei alte persoane)?
De exemplu, daca cel care a primit o donatie instraineaza bunul unei terte persoane, persoana care a avut grija sa isi faca cunoscuta achizitia mai inainte ca donatorul(cel care a facut donatia) sa fi mentionat sau inscris pe marginea transcrierii actului de donatie in registrele de publicitate imobiliara, un extras al actiunii prin care cere revocarea actului de donatie, desfiintarea donatiunii nu desfiinteaza instrainarile daca achizitorul a fost de buna-credinta (mai pe scurt, daca un nene doneaza unei tanti, tanti instraineaza unui domn, domnul fiind de buna-credinta, bunul ramane la domn).
Un alt caz este situatia instrainarii unui bun indiviz de catre un coindivizar fara acordul celorlalti. Cazul asta este cam greu de explicat, intru-cat implica o gramada de situatii si actiuni. Totusi, atunci cand un bun se afla in proprietatea mai multor persoane el poate fi instrainat doar conform regulii unanimitatii (adica, sa fie toti de acord cu instrainarea lui). Daca unul din ei se trezeste intr-o dimineata si instraineaza acel bun sau o parte materiala din el fara acordul celorlalti suntem in prezenta unei operatiuni juridice anormale, adica e un fel de vanzare a lucrului altuia. Ca sa vorbim despre proprietatea rezolubila a celui care dobandeste acel bun trebuie ca la partajul dintre coproprietari, bunul vandut sa cada in lotul altui coindivizar decat vanzatorul.
Sunt mai multe optiuni: daca ceilalti coindivizari sunt de acord cu vanzarea acelui bun, cumparatorul dobandeste proprietatea exclusiva asupra bunului; daca la partaj bunul cade in lotul coproprietarului vanzator, contractul de vanzare-cumparare se va consolida iar titlul cumparatorului va deveni pur si simplu, neafectat de vreo modalitate, pana la adanci batraneti; daca bunul sau partea materiala din el care a fost instrainata cade in lotul altui coproprietar decat vanzatorul, acel coproprietar, retroactiv, va deveni proprietarul exclusiv al bunului inca de la inceputul coproprietatii – in acest caz, vanzatorul a instrainat un bun care nu ii apartinea/apartine neputand juridic sa transfere proprietatea asupra bunului. Conventia va putea fi lovita de rezolutiune daca coproprietarul in al carui lot a cazut bunul va dori.
Daca vanzarea acelui bun se desfiinteaza, subdobanditorii(acei oameni care au cumparat de la cumparatorul initial, devenit proprietar) isi pot conserva dreptul de proprietate doar in cazul bunurilor mobile. Astfel, daca cumparatorul este de buna-credinta, nestiind ca vanzatorul nu are un drept de proprietate exclusiva asupra bunului, el va ramane cu bunul. Vanzatorul va trebui in cazul partajului sa vina cu suma de bani- valoarea bunului vandut. Atunci cand vorbim despre un bun imobil, care trebuie restituit indiferent daca dobanditorul a fost sau nu de buna credinta, dobanditorul de buna credinta va avea, sa zicem…o consolare… si nu va fi nevoit sa restituie si fructele bunului.
REZUMAT:
A, B, C – coproprietarii unei gradini.
B – vinde lui D o jumatate din gradina.
A si C afla de acest contract de vanzare-cumparare dintre B si D si cer partajul.
Mai multe situatii:
Daca A si C nu zic nimic de aceasta vanzare, D devine proprietar exclusiv asupra bunului.
Daca la partaj jumatatea de gradina vanduta cade in lotul lui C, acea bucata de pamant va fi restituita lui C de catre D fara ca D sa fie obligat sa-i dea si merele din pomi din ultmul an cat a fost proprietar de buna-credinta. A urmeaza sa-l despagubeasca pe D .
Daca jumatatea de gradina cade la partaj in lotul lui B, proprietatea lui D asupra bunului va deveni pura si simpla.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu