BIBLIOGRAFIE:
(daca exista greseli gramaticale sau daca nu intelegeti...sa spuneti...injurati-ma...radeti...aveti acces nelimitat la comentarii...:)))
Ca sa intelegem mai usor „ce e alea efectele proprietatii rezolubile”, trebuie sa distingem intre intre doua forme de acte juridice care se pot face in legatura cu bunul aflat intr-o astfel de proprietate:
- ACTE DE ADMINISTRARE
- ACTE DE DISPOZITIE
ACTELE DE ADMINISTRARE sunt acele acte facute de un nene pentru conservarea, intretinerea si folosirea lucrului (de exemplu, strange prunele de la pomii aflati pe un teren, vinde fanul de pe o tarla, inchiriaza casa pe un termen scurt (in general, maxim 5 ani), desfunda canalizarea daca se…ati ghicit…infunda…etc.). Aceste acte nu au efecte suvvesive in viitor si nu au ca scop iesirea lucrului din patrimoniu.
ACTELE DE DISPOZITIE sunt acele acte care au ca scop iesirea bunului din patrimoniul proprietarului pe un timp oarecare sau defintiv, partial sau total. De exemplu atunci cand se vinde bunul, se doneaza, il inchiriezi, plus alte metode mai complicate, etc.
Distinctia dintre aceste bunuri ne intereseaza cand vorbim despre un proprietar sub conditie rezolutorie. DE CE? Aflam imediat.
Impartim momentele de exercitare a proprietatii rezolubile in doua mari parti:
- INAINTE DE IMPLINIREA CONDITIEI (cine vrea sa fie mai smecher poate sa-i zica „pendente conditione”)
- DUPA REALIZAREA CONDITIEI REZOLUTORII (la fel, cine vrea….. „EVENIENTE CONDITIONE”)
- Avem doua personaje magice: nenele si tanti. Atata timp cat conditia nu s-a realizat, nenele (dobanditorul) este proprietar sub conditie rezolutorie iar tanti (transmitatorul) este proprietar sub conditie suspensiva.
Nenele, inaintea implinirii conditiei, poate face cu bunul aceleasi lucruri pe care le poate face un alt nene cu un bun aflat in proprietatea sa exclusiva, pura si simpla. Poate vinde, poate dona , poate transmite mostenitorilor proprietatea, insa oricum ar fi transmisa aceasta proprietate ea este afectata de acea conditie rezolutorie.
Tanti, fiind un proprietar sub conditie suspensiva, nu este un adevarat proprietar al bunului si nu poate face cu bunul ce poate face nenele. El este doar un proprietar eventual…traieste cu speranta ca daca acea conditie rezolutorie a lui tanti se va implini, care pentru el este conditie suspensiva, el va deveni proprietarul bunului respectiv exclusiv. Insa, el poate instraina aceasta proprietate sub conditie suspensiva altora, poate dispune de bun prin transmiterea catre mostenitori. Trebuie sa intelegem ca el poate transmite numai acel drept de proprietate sub conditie suspensiva si nu bunul care se afla in proprietatea sub conditie rezolutorie a lui tanti.
Hotararile judecatoresti date impotriva proprietarului sub conditie rezolutorie, pendente conditione, nu sunt opozabile proprietarului sub conditie suspensiva, asta daca nu a fost si el inclus in proces.
Hotararile judecatoresti date in favoarea proprietarului sub conditie rezolutorie profita proprietarului sub conditie suspensiva deoarece, prin realizarea conditiei, devine creditorul fostului dobanditor. (eu nu am inteles prea bine partea asta…poate voi gasi o speta, ceva…).
- avem aceleasi personaje magice.
Dupa implinirea conditiei rezolutorii proprietarul aflat sub aceasta conditie pierde dreptul de proprietate asupra bunului respectiv cu efect retroactiv, ca si cum nu l-ar fi avut iar bunul intra in proprietatea exclusiva a celui care pana la implinirea conditiei era proprietar sub conditie suspensiva – transmitatorul initial al bunului. De aici rezulta ca toate actele juridice incheiate in legatura cu bunul respectiv de catre proprietarul bunului pana la implinirea conditiei rezolutorii trebuie desfiintate retroactiv. Insa, nu este asa…in functie de ce fel de acte vorbim : de administrare sau de dispozitie.
In cazul actelor de dispozitie (nenele vinde, doneaza, etc. bunul… ), efectul retroactiv al indeplinirii conditiei se aplica tare de tot, rezultand desfiintarea tutoror actelor de dispozitie ale nenelui incheiate cu alte persoane prin care acesta le instraineaza bunul. Putem vorbi de o nedreptate contra persoanelor care au contractat cu nenele. Insa si aici se impune o diferentiere intre persoanele cu care nenele a contractat.
Se intampla ca, atunci cand subdobanditorul, acea persoana care a contractat cu nenele asupra acelui drept de proprietate sub conditie rezolubila, este de buna – credinta. Bunul va ramane in proprietatea subdobanditorului, aceasta prezmutie de buna – credinta fiind una legala, conferind forta juridica raportului juridic respectiv.
In ce consta buna – credinta?
Consta in acea credinta a subdobanditorului ca a contractat cu un veritabil proprietar, nestiind de existenta conditiei rezolutorii care afecta proprietatea nenelui.
Un alt principiu prin care se protejeaza drepturile subdobanditorilor in drept, pe langa acela al bunei – credinte, este PRINCIPIUL VALIDITATII APARENTEI IN DREPT.
Acest princpiu se fundamenteaza pe 3 elemente:
· TERTUL TREBUIE SA FIE DE BUNA – CREDINTA;
· BUNA – CREDINTA SA FIE REZULTATUL UNEI ERORI ASUPRA CALITATII TRANSMITATORULUI – adica subdobanditorul, si cei din jurul sau sa aiba aparenta credinta ca proprietarul sub conditie – rezolutorie nu este un proprietar sub conditie rezolutorie;
· EROAREA TERTULUI (subdobanditorului) SA FIE INVINCIBILA – aparenta proprietarului pur si simplu, care de fapt este proprietar sub conditie rezolutorie sa fie de neinlaturat, aceasta siguranta a aparentei ideii sa fie un rezultat al erorii tuturor, deducandu-se din imprejurari.
Sa trecem iar la proprietarul sub conditie rezolutorie si sa vedem ce se intampla, daca asteptata conditie rezolutorie se implineste, cu fructele percepute de acest proprietar pana la implinirea conditiei. Desigur, culegerea fructelor fiind un act de administrare, ele vor ramane in proprietatea fostului proprietar sub conditie rezolutorie, el fiind nevoit sa restituie doar bunul.
Cat priveste actele de administrare, acestea raman valabile si dupa implinirea conditiei rezolutorii pentru ca se considera ca proprietarul sub conditie rezolutorie a actionat pana la implinirea conditiei ca un fel de mandatar al proprietarului sub conditie suspensiva, care va deveni la implinirea conditiei proprietar exclusiv asupra bunului…in consecinta…smecher.
Ce se intampla daca conditia rezolutorie se implineste? (pe scurt)
- transmitatorul bunului va trebui sa-i dea pretul inapoi dobanditorului, iar dobanditorul sa restituie bunul;
- drepturile proprietarului sub conditie rezolutorie se desfiinteaza retroactiv; de la aceasta regula exista…era si normal…exceptii :
1. actele de administrare se pastreaza (am vorbit despre ele)
2. fructele raman ale dobanitorului (am vorbit despre ele)
3. in actele de executare sucesiva efectele se produc numai pentru viitor (poate poate cineva sa dea o explicatie acestei propozitii)
4. riscul realizat inainte de implinirea conditiei este suportat de dobanditor, ca proprietar sub conditie rezolutorie, in mod definitiv(la fel…cine poate da o explicatie…)
Pe langa aceste doua momente a proprietatii rezolubile (cel de dinaintea implinirii conditiei si cel de dupa implinirea conditiei) mai exista unul – cazul in care conditia nu se implineste (nu este obligatoriu sa se implineasca, logic…) si se mai cheama in latina – DEFICIENTE CONDITIONE.
In cazul in care conditia nu se implineste, dreptul proprietarului sub conditie rezolutorie se consolideaza cu efect retroactiv, toate actele de administrare sau de dispozitie devenind valabile definitiv, ca si cum conditia rezolutorie nu ar fi existat. De asemenea, proprietarul sub conditie suspensiva isi ia teapa, speranta lui de a mai face ceva (scuzati cacofonia) cu deptul sau de proprietate sub conditie suspensiva stingandu-se…la fel…defintiv…la fel ca si actele pe care le-a facut in legatura cu acel bun…actele devenind nule…desfiintate retroactiv.